Lecţia

iunie 26, 2007

Profesorul – O linie albastră nu e un steag. Este o linie albastră. Eu nu sunt o linie albastră. Vă voi desena în fiecare zi câte o astfel de linie. Zilele însă, cel mai adesea sunt diferite unele de altele. De aceea vi se pare că liniile mele sunt mereu altfel. Dar nu sunt. Sunt albastre. Şi uite-aşa, o linie albastră poate fi şi un steag. Chiar şi eu pot fi o linie albastră.
Un elev – Înseamnă că în fiecare zi ne trebuie alţi ochelari?
Profesorul – Nu. Alţi ochi.
Un elev – Dar când soarele dispare şi se lasă întunericul, liniile nu se mai văd. Dumneavoastră nu vă mai vedeţi.
Profesorul – Soarele nu dispare. Îl ascund norii. Sau se întoarce pământul cu spatele. Pe mine nu mă mai vezi atunci, e adevărat, dar te poţi împiedica de trupul meu.
Un elev – Domnule profesor, când eram mic mama mă punea să desenez baştonaşe. Mie asta îmi aminteşte orice linie albastră.
Profesorul – V-am mai spus, uneori vi se poate părea că liniile sunt altfel.
Un elev – Inseamnă că numai dacă eşti soarele poţi vedea toate liniile albastre.
Profesorul – Da… Numai dacă e soarele…

Publicitate