Vina lui Iov

Iov a fost mai puţin vinovat înaintea Domnului decât prietenii săi. De ce? Doar el a fost acela care l-a acuzat pe Dumnezeu…. Prietenii lui I-au luat apararea…

Dar tocmai de aceea!
 
Noi putem acuza pe Dumnezeu, ne recunoaştem astfel incapacitatea să înţelegem şi să suferim. Cei care-I iau apararea lui Dumnezeu însă, greşesc fundamental, considerându-se capabili să-L înţeleagă şi să-L explice pe Dumnezeu. A concepe un Dumnezeu care are nevoie de apărarea noastră înseamna a-L „ajusta” pe Însuşi Domnul cerului şi al pământului, si a etala o sfinţenie pe care nu o putem avea decât tot de la El…

Impresie poetică

***
carele cu inimi au ajuns la poarta ţării
unele muşcă altele plâng altele se-nchină
o ramură de măslin şi-a ridicat albina
răsăritul dă să crape de aşteptare
o înviere chiuie în grădini
peisajul ăsta l-am mai văzut spune Domnul
dă mormântul mai încolo să trec

dacă doare dă-te şi tu omule nepriceput
ai putea stropi numai cu parfum orice cale
pe care am trecut dacă ai vrea spune Domnul
şi ridică dopul să vadă câtă iubire a mai rămas