Psalmul de sub perfuzor 9

Cu tot încetul mirat de melcii privirii, tare aş vrea să înţeleg perspectiva… Cineva a denumit ziua de mâine a zilei de azi cu Sine şi de atunci spunem în şoaptă că vom. Nimeni nu ne întrece la asta.

Nu e mare lucru de înţeles, doar că gândurile noastre sunt jos, ciugulind ca orătăniile pleava generaţiilor trecute. Care generaţii au murit. Aşa ar trebui înţeleasă ziua de mâine, cu hamurile animalelor de povară ale vremii în dinţi. Şi cu zăbala iubirii pe faţă.

Restul e ca tragerea piciorului stâng: cu atât mai necesar e dreptul! Că mintea poate şchiopăta. De iubit, se iubeşte cu inima. Încercaţi!

Anunțuri

2 Responses to Psalmul de sub perfuzor 9

  1. Corina Petrache spune:

    de iubit se iubeste cu inima, si totusi „cat eu in ceea ce simt”… Daca nu ar fi atat eu poate nu ar mai fi atata tema in apropierea de oameni (pt mine vorbesc). Mi-ai oferit o ocazie frumoasa de autocercetare, multumesc! poate se vor vedea si schiombari.

  2. ionatan spune:

    De multe ori schimbările sunt ca unele boli: le trebuie timp, ca să apară. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: