Se flacără lumina

se flacără lumina şi se piatră
şi colţuroasă-n stihuri se frământă
fiinţa mea în dor se-ndeodată
vederea mea în zbor se despământă

şi mă ciupesc cum corzilor vibrarea
scântei de spini măslini de rugăciune
în steaua magă se apleacă zarea
răsare peste iesle soare-apune

mai cald nu e ca-n nările de vite
decât în ochii Pruncului minune
se zbat în mine clipe despletite
scântei de spini măslini de rugăciune

Anunțuri

13 Responses to Se flacără lumina

  1. A.Dama spune:

    Încă de la prima lectură mi-a sunat stănescian prima strofă. Excelentă!!!
    Acum, mă minunez de iesle şi măslini. Bună cuprindere!

    Cu drag,

    A.Dama

  2. A.Dama spune:

    Eu tot revin la poezia ta, Ionatane, că nu ştiu dacă am nevoie de o altă predică de Crăciun decât poezia asta…

    Iar am observat ceva: căldura din ochii Pruncului. La frigul de-afară, căldura privirii Lui ar face toată sărbătoarea!

    Minunându-mă,
    A.Dama

  3. ionatan spune:

    Iar eu revin la multumiri… Nici nu stii ce bine-mi fac aprecierile tale…

  4. Ted spune:

    Excelent! Slava Domnului!

  5. ionatan spune:

    Mulţumesc, Ted. Uneori mai iese şi câte ceva fain… da rar!

  6. A.Dama spune:

    Vezi, Ionatan, Ted a spus tot în trei cuvinte! Excelenţa ţi se cuvine, iar slava e a Lui. 😉

    Să ştii că azi am stăruit iar asupra poeziei tale! Cum ţi-am spus, asta va fi predica mea de Crăciun. 😛

    Azi am meditat la dorul în care făptura se-ndeodată. Dorul de El, dorul de cei plecaţi după cum a hotărât El să-i ia, dorul de cei dragi când nu sunt prin preajmă, dorul de noi mai buni.

    Da, în asta aş vrea să mă-ndeodat! În dorul de mine mai bună!

    A.Dama

  7. ionatan spune:

    Cred că am reuşit şi eu o dată în viaţă să scriu o poezie bună, iar tu o iei drept… predică!? Păi dacă-i aşa, mă apuc de scris predici!!!

  8. A.Dama spune:

    Dragă Ionatan,
    Dacă e să scrii tot predici din astea, nu te opri! 🙂 Oricum, noi ştim că sunt multe poezii bune scrise de tine, nu una.
    (Dar nu-ţi spunem ţie! Nu încă.)
    Dacă nu te deranjează, eu voi mai alege din această poezie câte-o sintagmă până în Ziua de Crăciun.
    Azi am ales „se zbat în mine clipe despletite”. Acestei zbateri îi găseşte ritmul Cineva din afara timpului. Şi ce bine că le împleteşte El la loc când se despletesc!

    Mulţumiri,
    A.Dama

  9. ionatan spune:

    Nu ştiu dacă merit atâta atenţie… Şi oricum, mă onorează. Eu îţi mulţumesc.

  10. A.Dama spune:

    E seara cântului multiplicat cosmic. Acum „mă ciupesc cum corzilor vibrarea…”

    A.Dama

  11. A.Dama spune:

    Bineînţeles că am păstrat „vederea mea în zbor se despământă” pentru Ziua Crăciunului.
    Nici nu ştiu dacă aici mai e nevoie de explicaţii.
    Privirea zburată către nepământ este ascendent concentrică.
    Să ai Crăciun cu înălţare, Ionatan!

    Cu drag,

    A.Dama

  12. ionatan spune:

    Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc…! La fel de concentric şi de înălţat cum ai văzut tu poezia asta. Fie-ţi Crăciunul beteală!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: