până când până unde îndurare

martie 9, 2009

***
până când până unde îndurare
până unde ţine uşa unei colivii de înzburat solzi
de libertate primară adică felul de instinct al iubirii
din care toate trenurile uită gări şi gări şi se rup
până acolo că până unde şi înapoi încât gata
de şaptezeci de ori câte şapte spunea îndurarea
trăgându-şi sufletul


Vii îndurându-Te

februarie 7, 2009

Vii îndurându-Te şi nu mai pleci
Şi îndurarea Ta toată rămâne cu Tine,
Ca-ntr-o pădure umbrite poteci
Cu frunzele serpentine.

Cum să Te văd mai bine de-atât?
În orice izvor, căprioarele
Zidesc oglinzi în care se-avânt
Luna şi soarele.

Stau între ani ca o zi de-nceput
De iubire mai vie, mai pasăre
Zburată în inima unui sărut,
Ca văpăile-n flacăre.

De aici doar purced a afla viscoliri
De o sfinţenie îmbrăţişare
Cum doar Dumnezeu deveniri
În Sine-ale omului, are.