Statistica cenuşii

“Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe, şi-au ridicat glasul, şi au zis: „Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi! Când i-a văzut Isus, le-a zis: “Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!” Şi pe când se duceau, au fost curăţiţi. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu faţa la pământ la picioarele lui Isus şi I-a mulţumit. Era Samaritean. Isus a luat cuvântul şi a zis: „Oare n-au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă, unde sunt? Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?” Apoi i-a zis: „Scoală-te şi pleacă: credinţa ta te-a mântuit.”
Erau zece oameni şi toţi aveau o doză serioasă de credinţă. Şi toţi aveau o doză şi mai serioasă de disperare. Rătăcind permanent într-o lume ostilă, stigmatizaţi şi urâţi, simţeau lumina ca pe o baltă murdară. Se fereau de ea. Îi atrăgea dureros, iar durerea era de necontrolat, ca orice durere. Până la urmă, dacă nu-ţi aduci durerea la soare, ea îndobitoceşte şi înnegreşte. Întunecă. Dar ce poţi face cu ea, la soare…? Nu poţi decât să te bălăceşti în el. Ars în întregime, devine cenuşa în care se bălăcea Iov. Şi mai poţi ceva: poţi striga. Aceşti oameni au strigat. Au strigat şi au fost auziţi. Soarele se împarte şi el în cenuşă şi lumină. Ei stăteau în cenuşă şi strigau către lumină. Şi au fost auziţi.
Religiile lumii sunt cenuşa. Locul de unde strigă disperaţii. Şi sunt auziţi. Mai mult: li se răspunde! Şi cenuşa se face iar soare. Dar din zece oameni disperaţi, numai unul se închină şi mulţumeşte. Numai unul e mântuit de disperare. Numai unul mai recunoaşte soarele şi îl preţuieşte cu adevărat.
Experienţa cu Dumnezeu este accesibilă tuturor religiilor. Ele sunt locul de departe, locul strigării permanente, necesar, dar nu suficient. Locul unde durerea şi credinţa şi speranţa sunt amestecate într-un ţipăt care ajunge la cer, iar de acolo vine întotdeauna un răspuns.
Religiile lumii sunt locul de unde se poate auzi răspunsul. „Fă ce îţi cere condiţia în care te afli! Eşti lepros? Trebuie ca aceia cunoscători în boala ta şi cu autoritate în lume să ateste şi să mărturisească despre vindecarea ta. E o regulă clară, tradiţională, prima şi cea mai simplă. Este vorba despre odiseea înţelegerii şi exprimării omeneşti. Necesară, dar insuficientă, această ieşire la rampă, care se cheamă religie…
Numai unul! Din zece, numai unul! Ce a avut el în plus, de a descoperit drumul către mântuire? Către o altă dimensiune a credinţei, care i-a asigurat veşnicia păcii şi biruinţa total împlinită asupra condiţiei cenuşii? El a căutat închinarea. Ceilalţi s-au rătăcit, vindecaţi fiind şi atestaţi ca atare, în căile „pozitive” ale unei lumi cenuşii.
Amintirea întunericului şi experienţa ieşirii din el pot fi foarte interesante, ba chiar de natură să te facă vedetă pentru ceilalţi. Au devenit extrem de interesanţi pentru alţii. Prezentul lor, care era de fapt trecutul, prezentat mereu cu farmec, cu talent, cu înflorituri interesante, trecutul mort, acesta-i prezentul lor.
Nu-i pot condamna, n-am nici un drept. Doar venim din aceeaşi cenuşă… Nu vreau decât să termin ce am de făcut. Vreau să mă închin. Şi să-l slăvesc pe Domnul. Nu sunt eu obiectul slavei, nu pe mine trebuie să mă admire lumea, ci pe El. Vindecarea mea nu e meritul meu. Numai unul…! Ceilalţi nu mai recunosc închinarea adevărată…Dacă e să fie numai unul, atunci vreau să fiu eu acela! Singurul loc unde pot face asta este la picioarele Lui.
Sunt multe religiile lumii. Cenuşa strigării e peste tot. Locul e larg şi drumurile multe. Experienţe supranaturale, din plin. Răspunsul e al lui Dumnezeu, nu poate fi confundat. Îngerul de lumină poartă o pecete clară. Dar sunt din cei cărora cenuşa le-a devenit o a doua natură. O iau cu ei… Ea este reală, au mai rămas leproşi pe lume… Nu a dispărut lepra, numai aia de pe noi… Nevoia de cenuşă e aceeaşi, în dimensiunea aceasta. Uzurparea poziţiei îngerului de lumină s-a petrecut pe neobservate în nouă din zece cazuri. Statistica cenuşii!
Eu vreau să mă închin şi e un singur loc: la picioarele Domnului. Vreau să-L slăvesc pe Dumnezeu pentru ce s-a întâmplat cu mine, şi e o singură poziţie „dreaptă”: „Cu faţa la pământ”. Şi o singură cale: înapoi! Către Sursa luminii.
Locul comun al tuturor religiilor lumii e credinţa. O credinţă confuză, neexperimentată. Apoi vin experienţele care o confirmă. În cenuşă e loc şi pentru scântei. Nu vreau doar să duc lumii nişte scântei, chiar dacă sclipesc şi fură ochii. Eu vreau lumina, m-am săturat de  cenuşă. Scânteile vor redeveni cenuşă, în scurt timp, fără focul sursă. Vreau să rămân lângă foc. O religie e necesară, dar insuficientă. Să lucrăm minunat e necesar, dar nu e suficient… Unde e sursa?
Adun şi împrăştii scântei. Dar vreau să fac asta eliberat de cenuşa vremelniciei, mereu lângă sursa de alimentare. Ceea ce numim „viaţă creştină” este un loc al strigării. Dar este tot cenuşă. Putem străluci ca scânteile în întuneric şi putem auzi răspunsul lui Dumnezeu. Să nu ne amăgim: nu e suficient. Este numai o primă şi confuză legătură cu focul, iar trăirile noastre pot fi scântei de experienţă. Experienţă reală, excepţională, acaparatoare, dar scântei… Eu vreau să ard cu adevărat. Vreau mântuirea!
Numai unul din cei zece leproşi a acces la mântuire, deşi toţi au strigat… Religiile lumii sunt locul de departe. Pot fi experienţe cu Dumnezeu care să nu ducă la mântuire. Există un singur loc de închinare adevărată: la picioarele Domnului Isus. Şi o singură poziţie acceptată: cu faţa la pământ!

Un răspuns la Statistica cenuşii

  1. […] aici cum văd eu această problemă. De fapt, atunci când nu ne raportăm experienţa la aceeaşi […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: