Fântâna în clocot 04

***

clopot da clopot de insomnii
mi se părea strigarea iubirii peste câmpii
peste piepturile zidurilor de cărămidă
ale caselor de la ţară cu tindă
cu gutuiul galben sprijinit pe copii
şi cu jintiţa curgând în farfurii
de parcă era sângele care spală de păcate
o întreagă eternitate
prea mari cuvinte spui tu ăla strident
de atâta glas adiacent
ei am şi eu dreptul să calc cu dreptul
în veşnicia mea zise-nţeleptul

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: