Al sângelui altoi

noiembrie 5, 2008

Treci, Doamne, pe la mine, astă seară,
Cu inima în palme Te aştept…
E frig şi e-ntuneric şi-i afară
Tot învelişul gândului nedrept.

Şi e minciuna unei flăcări încă
Preastinsă pălălaie între noi.
Soseşte Tu şi suie-mă pe stâncă,
Dezleagă-mi de-nnoptare ochii goi.

Cu pasul blând ca aripe alese
Pe apele simţirii mele vii.
Însămâmţează-mi inima-n culese
Şi liberate, fragede câmpii.

Şi crucea Ta, când fi-vom împreună,
Să ne îmbrăţişeze pe-amândoi:
Pe mine, cu iubirea Ta stăpână,
Pe Tine, cu al sângelui altoi!