Mai aproape

Cu atât mai aproape de inima Ta
Sunt, cu cât orice puls
Mă duce mai sus, mereu mai sus
Ca un izvor coborât în vâlcea.

Dacă visez nori cu tălpile goale
E fiindcă m-ai învăţat să plutesc
Cu aripile spre cuvintele Tale
Şi cu ecoul spre pământesc.

De ce să mă mai întreb despre ceva
Ce nu înţeleg decât cu iubirea,
Când mi-am încredinţat potrivirea
Cu dragostea Ta?

De toate de m-aş mira n-ar fi ca şi cum
Aş turna pleava să crească grâu…?
Doamne, ţine-mi mirările-n frâu
Când străbat întrebări pe drum.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: