Înmulţirea pâinilor

aprilie 7, 2008

Luca 9:10-17

O, Doamne, e cald, e prea cald pentru noi,
Strânşi prin ierbile lumii, aşteptând sfinte ploi,
Când în dealuri apusul început-a să-ntoamne,
N-am ştiut că ne fi-va din senin, aşa foame…

Dar Tu pâinea ai luat, ai luat pâinea cea vie
Şi-ai făcut-o-nchinată ca pe o poezie
De mâncare, sătui de rămas-am mereu…
Doamne, dă-ne de-acum pâinea cea Dumnezeu!

E prea cald, e prea cald, este cald în tării
Nu putem să rămânem, de aceea Tu vii
Cu minune cu tot pe la fiecare…
Înmulţeşte, Te rog, poezia mâncare!

Şi o-mparte surâs peste noi când ne dor
Împrejururi fierbinţi şi secunde ce mor.
Vii cu milă şi cu privirea cuprinzi…
Un obraz Ţi-e lovit, pe cel’lalt îl întinzi.

Reclame