Ce să încerc? În care cerc?

acclaim_images_0015-0604-2706-5203.jpgÎntotdeauna m-au stimulat prietenii ca Sorina. Dar ultimul ei articol m-a dat gata. Gata de spus:

Acum ce să înţeleg? Că-ţi vrei răul, sau că-ţi vrei binele? Ce faci tu este o dialectica ciudată, care nu are de-a face cu binele prea mult. De-aia suferi. Răul nu poate îmbrăca formă concretă decât în noi. Când nu ne avea pe noi a folosit un şarpe.

De unde ştii tu că îi faci rău cuiva, sau bine, în raport cu ce? Cu propriile tale reguli, stabilite de tine, de experienţe ta, de o experienţă istorică, de vreun dat tradiţional?

Sunt situaţii – pe care, e drept, poate că le-ai generat tu, dar care sunt controlate de altcineva.
Să zicem că eu, sau altul ca mine, ar ajunge “victima” dialecticii tale.

În ambele poziţii pe care te-ai plasa, conform acestei dialectici, cea care vei suferi vei fi tu. Eu n-aş avea nimic de suferit, dimpotrivă.

Fiindcă pe mine n-ai cum să mă controlezi. Controlorul meu este Acela care poate face ca “toate lucrurile să lucreze spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu”. Toate, chiar şi eventualul “rău” generat de tine, fie vrându-mi, fie vrându-ţi binele.

El mă învaţă ca în orice situaţie să fiu “înţelept ca şerpii şi fără răutate (blând) ca porumbeii”.
Te poţi gândi că abordarea mea e mai egoistă şi mai crudă decât a ta… Nu, e doar un alt fel de credinţă.

E credinţa omului care poate pierde totul, chiar însăşi credinţa, uneori, chiar şi viaţa, dar nu-L pierde pe Dumnezeu. Care suferă şi se ceartă cu Dumnezeu în suferinţa lui, ca Iov, dar nu Îl pierde, n-are cum, Dumnezeu este “în Hristos, împăcând lumea cu Sine”, şi “nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine”. Deci Dumnezeu va împăca mereu lumea cu mine, indiferent de circumstanţe şi mediu înconjurător.

Ce spui tu seamănă cu o jertfă de sine, dar e atât de scuză-mă, jalnică, jertfa asta, că nu o pot înţelege, fiindcă eu am beneficiat de jertfa lui Hristos, sunt salvat, în ea, de orice acţiune din afară şi de oricând…

Mulţi oameni gândesc ca tine. Ei sunt foarte aproape de adevăr. Şi eu am gândit ca tine într-o vreme. Din nefericire nu eram Adevărul. Asta e marea dramă: că nu se înţelege că Adevărul e o Persoană, nu un concept abstract!
O Persoană care Se poate plasa în locul meu, ca şi când am fi fraţi gemeni, iar eu aş dispărea, dându-I Lui identitatea mea… Aşa că am dispărut!

Anunțuri

8 Responses to Ce să încerc? În care cerc?

  1. Lorelei spune:

    cred ca noi oamenii spunem multe,simtim multe,incercam sa deslusim multe dar…uitam sa privim intreg si deplin si sa traim DRAGOSTEA mai inalta ca toate(asa scrie in Biblie)…nu iubiri nu jertfiri…Credinta si Dragostea….poate ca daca ne vom darui intens Cerului vom putea prinde ingerii de aripi si vom zbura in sufelte mai inalt si mai senin!!

  2. ionatan spune:

    Dragostea fără fapte e ca porumbelul fără aripi 🙂 Dragostea fără „iubiri şi jertfiri” e o chestie ieftină, îţi garantez că nici ţie nu ţi-ar plăcea. Chiar dacă doare, dragostea care se jertfeşte este singura valabilă. Omul poate crea impresia jertfei de sine, eventual, dar niciodată nu-şi va jertfi propriul cuvânt, va trebuzi să afle tot satul, nu? 🙂

  3. Lorelei spune:

    eu ma refeream la lucruri legate de sufletul fiecaruia…oricum nu inteleg chestia cu satul…scuze!daca vrei explica-mi daca nu…asta e…sunt multi care cred ca iubesc si jertfesc timp, bani, pozitii sociaale si cred ca e deajuns dar degeaba daca bnu e dragostea din EL in ei…acum m-am facut lamirita??

  4. Lorelei spune:

    cat despre dargostea care mi-ar placea da-mi voie sa-m revendic dreptul de a fi o chestiune personala-multumesc!

  5. Lorelei spune:

    scuze pt greseli!!

  6. Sorina spune:

    Preluat mingea din zbor (ma rog, a „zburat” cam mult, pana am ajuns acasa de la serviciu 🙂 ) si smash-uit cu hotarare in terenul lui ionatan! 😉
    Astept provincia! 😉

  7. Sorina spune:

    Nu stiu daca porumbelul a reusit sa ciuguleasca vreo rama au ba; dar raspunsul meu te asteapta aici (http://sorinalukacs.wordpress.com/2008/03/05/sa-incerci/#comments) , dornic de replica… Stai, gandeste-te, cauta rame… 🙂 dar, la un moment dat, adu-ti aminte ca te asteapta…

  8. ionatan spune:

    Bine, Sorina, dar te rog să-mi îngădui să răspund „in rafale! 🙂 Cam cum arunca bunica grăunţe la bibilici (sau bunicul la părânghei) 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: