Altă poezie despre acelaşi vis

Ieşire din efemer

Cu plâns ca neaua şi cu stele-n păr,
În volta unei inimi stă o fată
Şi nu se vede, că-i atâta dor,
Şi nu îi este noapte niciodată.

I s-au cumplit în jururi poezii
Şi-o împădure parcă este toată,
Adună umbră melci în cochilii,
Adună dealuri iarba din odată…

Mă-nchip troiene în acest tablou,
Aş vrea să fiu o vârstă într-o seară,
O înflorire de ferestre-n nou,
De mut călugăr, într-o chilioară.

Şi-o rugăciune să mă spună-n cer
Purtând pe braţe fata ceea lină.
E, Doamne, totu-n pajişti efemer:
Florile-n miere, zumzetu-n albină…

Reclame