De ce, Doamne bun?

De ce, Doamne bun, e atâta durere,
Atâta-nţepare amară-ntr-un ghimp?
Să pot eu, iubirea curată a cere
Şi iarna s-o schimb pe un alt anotimp?

Să pot eu visării să dărui nesaţuri
Cum alţii palorii culorile lor?
Când păsări albastre zvâcnesc dintre laţuri,
Să-nlarg peste zboruri al luminii condor?

Şi-n mână cu tine stăpânind deversarea
De dragoste-n rana din care răsar,
Eu vreau să Te aflu, Tu doreşti căutarea
De Tine în sfinţi, sentimente şi har.

Sublimul mirat de întinderea mării
În care sădit-ai sămânţă de paşi,
Tu fă-mi-l credinţă în deplinul aflării –
Iertare pe ghimpii cei în lume rămaşi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: