Lemn de cruce

Visam pe val ca orice lemn rămas
Din naufragiul unui vis în larg.
Nu mai ştiam ce parte-am fost pe vas,
O punte, sau o dungă de catarg.

Şi cum pluteam, mă imbibau genuni
Trăgându-mă ca pe-un pietroi afund.
Cerut-am o minune-ntre minuni
Şi-am fost zvârlit într-un târziu în prund.

Am plâns de-a lungul malului rămas
Dintr-un ostrov pustiu, în calea mea.
Ascuns de toate, eram lemn de ars
Dintr-un copac înalt tăiat cândva.

Şi iar cerut-am, Doamne, o minune,
Un gest măreţ de mâna Ta făcut.
Şi m-am trezit în zi de soare-apune
Cu lemnul într-un fel necunoscut.

Şi-un Fiu de Om din cer mă pironea
Cu viaţa Lui pe viaţa mea să urce…
Atunci văzui că lemnul meu era
Nu lemn obişnuit, ci lemn de cruce.