Încă o poezie de la Elis

***

Iubirea topi toată gheaţa, pe-un deal,
Curg lacrimi ca râuri, la vale.
În jur e noroi şi pământul pustiu.
Fă Tu să răsară pe plaiul cel viu
Minunile dragostei TALE…

Şi vii să-nflorească smochini şi finici
Şi holdele coapte la vreme,
Grădini roditoare spre vecii ce vin,
Cântări să răsune, poem să Îţi fiu
Şi dorul meu tot să Te cheme…

Acest articol a fost scris pe luni, martie 17th, 2008 la 12:50 pm şi este înscris în Jurnalul scrierii iubirii, Oaspeţii mei. Poti urmari orice raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Răspunsuri la “Încă o poezie de la Elis”

  1. elis. spune:
    martie 19, 2008 la 8:54 am | Răspunde

    multumesc. ma bucur…

  2. ionatan spune:
    martie 19, 2008 la 8:56 am | Răspunde

    Noi iti multumim, Elis! Te mai asteptam. :)

  3. El Zorit spune:
    martie 23, 2008 la 9:46 pm | Răspunde

    Cata gingasie, cat alb de belsug
    iese de la Elis de sub plug… !
    O fi fata, o fi baiat ?
    Pana la toamna poate o sa stim…
    dupa rodul bogat.

  4. ionatan spune:
    martie 23, 2008 la 10:56 pm | Răspunde

    Elis, o inimă atinsă de poem
    Bate aci ca o ciocănitoare-n lemn.
    Răspunde-i, nu îl lăsa s-aştepte,
    A-i spune bună seara, înţelept e. :)

  5. elis. spune:
    martie 24, 2008 la 9:39 am | Răspunde

    Draga El Zorit, multumind ca ai gasit frumoase cuvintele scrise, raspund cu un text din Luca capitolul 24 v.1-8. As vrea sa imi aduc mereu aminte de cuvintele lui Isus, si altii sa-si aduca aminte de EL si EL sa se bucure de noi. ” Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora. “

Lasă un Răspuns